Categorii
Boli

Roșu în gât la copii

”Copilul are roșu în gât” este, probabil, cea mai frecventă propoziție spusă vreodată într-un cabinet de pediatrie. Asta din cauză că gâtul roșu la copii apare, ca simptom, într-o mulțime de boli, de la răceala banală la scarlatină sau varicelă.

Roșul în gât este un simptom al altor boli și nu o boală în sine. Inflamarea faringelui (faringita) sau a amigdalelor (amigdalita), ambele incluse în marea categorie a roșului în gât, au numeroase cauze.

Cel mai des, copilul va face roșu în gât din cauze virale, mai rar în urma infectării cu bacterii.

Cuprins

Cauze frecvente de roșu în gât la copii

  • virozele respiratorii comune sunt, de departe, cel mai des implicate în apariția inflamării faringiene la copii. Virușii inhalați sau introduși în gură și nas prin intermediul mâinilor murdare vor declanșa rapid durere și roșeață locală. Roșul în gât cauzat de răcelile comune poate să apară la orice vârstă, inclusiv la bebeluși. Puteți citi mai multe despre răceala copilului în articolul Răceala la copii – cum o tratăm?
  • herpangina
  • boala gură mână picior
  • gripa
  • mononucleoza infecțioasă
  • virusul sincițial respirator
  • Covid-19
  • bolile copilăriei (varicela, oreionul, roseola, etc) debutează toate cu roșu în gât, cu câteva zile înainte să apară simptomele specifice bolilor respective
  • faringita streptococică cauzată de infecția cu Steptococ de grup A. Este întâlnită mai frecvent la copiii peste 2 ani și are cauză bacteriană. Aceasta necesită tratament antibiotic, spre deosebire de cauzele virale unde simptomele dispar de la sine.
  • respirația pe gură, atunci când copilul are polipi sau obstrucție nazală din cauza rinitei alergice este o cauză frecventă, dar mai puțin cunoscută, de inflamare faringiană

Simptomele cauzate de gâtul roșu

Trebuie spus că nu întotdeauna gâtul roșu produce durere sau disconfort copilului. În multe situații, inflamarea faringiană este prezentă fără ca cel mic să acuze vreo suferință.

În restul situațiilor, gâtul roșu se va manifesta cu:

Cum diagnosticăm un copil cu roșu în gât?

Cel mai important aspect de luat în seamă atunci când avem un pacient cu gâtul roșu este să lămurim dacă avem de-a face cu o cauză virală sau bacteriană.

Gâtul roșu de cauză virală se asociază, de regulă, cu alte simptome comune de răceală: secreții nazale, nas înfundat, febră ușoară, tuse, răgușeală.

Gâtul roșu de cauză bacteriană, faringita streptococică, se asociază adesea cu febră mare (peste 38,5) debutată brusc, depozite albe de puroi pe amigdale, puncte roșii în cerul gurii, uvula inflamată, ganglioni inflamați, stare generală proastă, erupție pe piele.

Suspiciunea de faringită streptococică se tranșează prin efectuarea unui test rapid antigen streptococ pyogenes.

Imagini cu faringita streptococică puteți vedea aici.

Pentru părinți este dificil să diferențieze între aceste două categorii, de aceea este bine să consultăm pediatrul dacă suspectăm că este vorba de mai mult decât o răceală.

Atenție la faptul că în unele boli virale (herpangina, boala gură mână picior) pot să apară vezicule sau depozite în gât care pot fi confundate cu puroiul. Încă un motiv pentru care ste bine să ducem copilul la un pediatru cu experiență pentru stabilirea diagnosticului și evitarea unui tratament inutil cu antibiotice.

Cum tratăm copilul cu roșu în gât?

Cum și mai ales DACĂ tratăm roșul în gât depinde foarte mult de starea copilului și se simptomele asociate.

Când nu e necesar tratamentul pentru gâtul roșu?

Contrar ideilor preconcepute, în majoritatea cazurilor, gâtul roșu nu are nevoie de nici un tratament. Dacă copilul se alimentează bine și nu acuză durere deranjantă la înghițire, este mai bine să ne abținem de la a administra felurite tratamente inutile.

Inflamarea ușoară a gâtului, de cauză virală, va dispărea de la sine, în câteva zile.

Antibiotic pentru roșu în gât?

Cu excepția gâtului roșu de cauză bacteriană (faringita sau amigdalita streptococică), nu este necesar tratamentul antibiotic.

Fiind vorba despre cauze virale, marea majoritate a inflmațiilor faringiene nu vor răspunde la administrarea de antibiotic.

În cazul în care medicul diagnostichează angina streptococică, în urma unui consult și a efectuării unui test faringian, copilul va primi tratament antibiotic, pe durata de 5-10 zile (în funcție de aspectul infecției).

Cum tratăm durerea în gât?

Atunci când copilul acuza durere la înghițire sau se alimentează cu dificultate, avem la dispoziție mai multe variante pentru a-l ajuta:

  • antalgice: paracetamolul (Panadol, Bioflu Baby, Sanador) se poate administra de la 3 luni, ibuprofenul (Nurofen Baby, Nurofen Junior, Marcofen, Algin, Paduden) se poate administra de la 6 luni sau mai repede la indicația medicului
  • sprayuri pentru gât: nu sunt deosebit de eficiente dar pot ajuta pe moment un copil cu durere la înghițire. Este bine să le folosim la copii mai mărișori, nu la bebeluși, mai ales dacă aceste sprayuri conțin anestezice.
  • pastile de supt pentru gât: acestea pot fi folosite doar după 6 ani, când riscul copilului de a se îneca cu ele este mic. La fel ca în cazul sprayurilor, efectul lor este de scurtă durată.

Alimentația copilului cu durere în gât

Atunci când durerea de gât este intensă, copilul poate refuza atât alimentele cât și lichidele.

clear glass container on wooden surface
Photo by Anna Tukhfatullina Food Photographer/Stylist on Pexels.com

Pentru a evita deshidratarea și a ne asigura că cel mic se hrănește decent trebuie să acordăm atenție felului în care oferim mâncarea copilului bolnav.

  • oferiți multe lichide (supe, ceaiuri, sucuri, apă, iaurt, milkshake), hidratarea este mai importantă decât consumul de mîncare solidă
  • nu oferiți copilului lichide sau alimente calde sau fierbinți, căldura va accentua durerea din gât
  • nu oferiți mâncare condimentată, acră sau foarte sărată
  • tăiați mâncarea solidă în bucațele mici sau oferiți mâncare pasată câteva zile
  • oferiți bomboane de supt copilului mai mare de 6 ani

Când consultăm pediatrul?

Dacă copilul are unul sau mai multe dintre următoarele simptome, asociate cu roșu în gât, este bine să mergeți prompt la un consult medical:

  • înghite cu greutate
  • vorbește greu
  • salivează excesiv
  • nu poate consuma lichide
  • are febră mare, stare generală proastă sau o erupție pe corp
  • vedeți pete albe pe amigdale
  • durerea de gât nu s-a ameliorat în 2-3 zile de la debut

In cazul în care se suspectează infecția cu streptococ beta hemolitic, medicul vă poate recomanda să faceți un exudat faringian sau un test rapid antigen streptococic.

De reținut

  1. Gâtul roșu este un simptom al altor boli, nu o boală în sine.
  2. Cel mai des, gâtul roșu este cauzat de infecții virale și NU necesită tratament antibiotic.
  3. Nu abuzați de sprayuri și pastile pentru gât la un copil care se alimentează normal.
  4. Consultați medicul oricând suspectați că durerea în gât nu ar fi produsă de o simplă răceală.

surse:

https://www.uptodate.com/contents/sore-throat-in-children-beyond-the-basics/print

https://kidshealth.org/en/parents/sore-throat-sheet.html

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.