În fiecare toamnă, odată cu revenirea la grădiniță și la școală, copiii se vor confrunta și cu cea mai frecventă boală de sezon, viroza respiratorie sau răceala, cum este cunoscută popular.

Din start trebuie menționat că un copil mic poate face, în medie, 8 episoade de viroză respiratorie în fiecare sezon rece. Asta înseamnă, practic, o răceală pe lună.

Acest lucru este absolut normal între 1 și 6-7 ani și nu trebuie să alarmeze părinții.

Ce este ”răceala”?

Denumită medical ‘infecție de căi respiratorii superioare’ sau ‘rino-faringită acută’, răceala este cea mai frecventă afecțiune infecțioasă a copilului.

Cauzele răcelii sunt peste 200 de viruși respiratori, cei mai frecvenți fiind rinovirușii, virușii de tip corona, virusul sincițial respirator și alții.

Chiar dacă obișnuim să includem și gripa la categoria ”răceală” este bine de știut că aceasta este o boală mult mai severă care necesită atenție sporită.

Cum se transmite răceala?

Ca orice boală virală, și răceala se transmite prin contactul apropiat al copilului cu o persoană bolnavă sau cu obiectele contaminate de aceasta.

Aceasta va elimina prin vorbire, strănut sau tuse microbii pe care copilul îi va inhala și care vor produce îmbolnăvirea. Aceasta este transmiterea aeriană a virozei respiratorii.

Transmiterea prin contact se face prin atingerea suprafețelor contaminate cu viruși și ducerea la gură sau la nas a mâinilor murdare.

Mituri despre răceală

Contrar miturilor din popor, nu răcim de la curenții de aer sau înghețată, nu răcim de la apa rece din frigider și nici de la mersul desculți pe gresie!

Dacă copilul s-a îmbolnăvit înseamnă că a fost în preajma cuiva deja bolnav.

Aceste mituri legate de trasmiterea virozelor respiratorii nu sunt deloc inofensive. Lipsa de cunoștințe sanitare corecte îi face pe cei care au astfel de credințe să nu știe cum să se protejeze împotriva îmbolnăvirii.

Îmbrăcarea excesivă a copilului (afară sau în interior) și evitarea aerisirii sau a alimentelor reci nu ajută la nimic. Prevenția corectă a răcelii se face prin metode de igienă și alegeri de bun simț atunci când socializăm cu alți oameni.

Simptomele virozei respiratorii

• secreții nazale abundente
• strănut
• durere în gât
• febră, de obicei cu valori medii care depășesc rar 39 de grade
• tuse

Este util ca părinții să știe că secrețiile nazale (mucii) sunt un semn clar de infecție cu virus și să nu administreze din proprie inițiativă antibiotice pentru că acestea sunt inutile.

Tratamentul virozelor respiratorii

Este important de știut că nu există medicamente care să trateze cauza răcelii, adică să elimine virusul cauzator. Neutralizarea virusului o face corpul copilului, în ritmul fiecăruia, mai încet la copiii mai mici și ceva mai eficient și mai rapid la un copil mai mare.

Tratamentele pe care le folosim au doar scopul de a ameliora simptomele neplăcute precum febra, durerea de gât sau nasul înfundat.

Cum tratăm febra?

De departe cel mai neplăcut simptom al unei viroze respiratorii, febra reprezintă raspunsul ‘de luptă’ al organismului cu virusul infectant. De aceea este bine să nu administrăm antitermice copiilor care au temperatura sub 38 de grade (subfebrili) ci doar să-i ținem sub observație.

Măsurarea corectă a temperaturii copilului este foarte importantă pentru a știi cu exactitate când este necesară adminstrarea antitermicului. Metoda de măsurare a temperaturii diferă de la bebeluș la copilul mai mare.

Antitermicele pe care le folosim pentru scăderea eficientă a febrei din răceală sunt paracetamolul sau ibuprofenul. Ele se pot da sub formă de sirop, supozitoare sau jeleuri masticabile (la copilul școlar) începând de la 38 de grade.

Alte metode care mai ajută puțin la scăderea temperaturii sunt: compresele cu apă călduță, dezbrăcarea copilului de hainele în exces, mutarea lui într-o cameră mai răcoroasă.

Atenție: este interzisă aplicarea de comprese cu soluții acide sau alcoolice (oțet, spirt) copiilor!

Citiți mai multe despre acest subiect în articolul Cum tratăm febra acasă – 6 reguli.

Cum tratăm nasul înfundat?

La fel de neplăcut ca febra, nasul înfundat poate împiedica copilul să se alimenteze bine, să doarmă odihnitor (din cauza sforăitului) și chiar să respire. Desemenea, secrețiile nazale lăsate să stagneze în nas pot cauza otite copiilor mici și bebelușilor.

De aceea este bine să luptăm temeinic cu secrețiile nazale prin toate metodele: picături saline, aspirare, umidificarea aerului.

• Picăturile pentru nas trebuie să fie saline (apă de mare sau ser fiziologic). Ele se pot folosi ori de câte ori este nevoie, nu au contraindicații. De regulă vom pune soluție salină în nas, vom aștepta puțin, după care vom aspira secrețiile (sau copilul va sufla nasul dacă este mai mare).
• Aspirarea nasului este cea mai utilă intervenție pentru ajutarea unui copil răcit care nu poate încă să sufle singur nasul. Ea se face cu pompițe de cauciuc (sau aspirare cu gura) pentru secreții ușoare sau cu ‘batista bebelușului’ în caz de secreții abundente. Atenție mare la bebeluși, aceștia pot face ușor otită dacă nu aspirăm secrețiile în exces. Cum curățăm corect nasul bebelușului citiți aici.
• Umidificarea aerului din camera copilului sau ținerea lui cîteva minute în aburii făcuți de apa caldă de la dușul din baie poate ușura puțin respirația

Nu se recomandă folosirea de rutină (la orice răceală) a decongestionantelor nazale la copil! Acestea pot irita mucoasa nazală, pot provoca sângerări nazale sau pot chiar să dea dependență. Dacă copilul are disconfort sever cauzat de secrețiile nazale, se pot folosi decongestionantele pentru maxim 5 zile consecutiv.

Atenție la vârsta copilului atunci când administrați substanțe decongestionante:

• le bebelușul sub 1 an nu se administrează nici un tip de decongestionant nazal!
• la copilul între 1 si 2 ani este permis doar Vibrocilul picături
• la copilul peste 2 ani se pot folosi sprayuri nazale speciale pentru copii (Bixtonim Junior, Maresyl, Olynth Junior, etc)
• sprayuri de tip Pivalone, Biorinil sau picăturile cu antibiotic vor fi administrate doar la indicația medicului

Cum tratăm durerea în gât?

Durerea de gât apare, de regulă, la începutul unei răceli și nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 zile. Ea nu necesită nici un tratament special dacă copilul se alimentează normal.

În cazul în care copilul refuză să mănânce din cauza durerii ajută să:

• administrăm ibuprofen sau paracetamol pentru durere
• îi oferim cu paiul lichide călduțe în înghițituri mici
• facem gargară cu apă cu sare (la copilul mai mare)
• îi oferim bomboane reci sau înghețate de supt. Acest lucru va face mulți români să ridice din spâncene dar este o recomandare cât se poate de serioasă pe care o fac specialiștii.
• folosim sprayuri sau pastile de supt pentru gât, în funcție de vârsta copilului

Tusea și strănutul care apar într-o răceală sunt cauzate de secrețiile nazale abundente și se vor rezolva în momentul în care ”mucii’ dispar.

Cât durează o răceală la copil?

O răceală ușoară se poate vindeca în 2-3 zile.

De regulă, însă, un episod de viroză respiratorie va dura circa 7 zile sau chiar mai mult. Uneori sunt necesare 10-14 zile pentru ca secrețiile nazale să dispară complet.

Tusea din răceală poate să dureze mai multe săptămâni după vindecare. Este vorba despre o tuse ocazională (de cîteva ori pe zi) și care nu necesită tratament, în marea majoritate a cazurilor.

Când e necesar consultul medical?

• Orice bebeluș sub 3 luni care răcește trebuie consultat de medic
• Orice bebeluș sub 1 an care face febră peste 38 este bine să fie văzut de pediatru
• În cazul în care copilul (de orice vârstă) are unul sau mai multe dintre următoarele simptome: refuză lichidele, pare să aibă durere de urechi, are secreții nazale verzi, respiră șuierător, tușeste foarte des, este în stare generală alterată
• Vom merge la medic de urgență dacă copilul: respiră cu dificultate, este somnolent, refuză orice tip de alimentație, este albastru în jurul buzelor

Cum prevenim răceala la copii?

Având în vedere că virozele respiratorii se transmit prin inhalarea particulelor eliminate de bolnavi sau prin atingerea obiectelor contaminate, prevenția îmbolnăvii se va face pe fiecare palier în parte:

• Evitarea contactului cu persoane bolnave se face prin reducerea expunerii copilului la aglomerație, în spații închise. Aglomerație înseamnă nu numai mijolace de transport în comun sau supermarketuri, dar și petreceri, locuri de joacă sau alte activități care se desfășoară în interior, în sezonul rece. Părinții trebuie să cântărească bine dacă este absolut necesar ca cel mic să fie expus la anumite situații în care riscul îmbolnăvirii este mare.
• Purtarea măștii de protecție atunci când suntem într-un spațiu aglomerat. Copiii peste 5 ani pot purta și ei masca.
• Igiena temeinică a mîinilor se va face frecvent, obligatoriu înainte de mese, când revenim acasă de oriunde, după folosirea toaletei sau după suflarea nasului.

Părinții trebuie să respecte și ei toate aceste recomandări, îmbolnăvirile se întâmplă foarte des acasă, în familie, nu doar la grădiniță, așa cum crede multă lume.

Citiți și: Polipii și operația de polipi