Rujeola (pojarul) este o boală extrem de contagioasă produsă de virusul rujeolic. Boala se manifestă prin febră mare însoțită de o erupție specifică. Marea problemă a rujeolei este că poate să producă complicații severe: pneumonie, encefalită (care se poate solda cu paralizie), orbire și chiar deces. Nu există un tratament specific pentru rujeolă, singura metodă de prevenție a bolii fiind vaccinul.

Boala este cunoscută din vremuri străvechi, epidemiile de rujeolă omorând milioane de oameni în decursul istoriei. O dată cu introducerea vaccinării anti rujeolice în anii 60, frecvența bolii a scăzut semnificativ, la fel și decesele cauzate de rujeolă.

În acest articol veți afla cum se transmite rujeola, care sunt simptomele și complicațiile bolii dar și de ce este esențial ca toți copiii să fie vaccinați împotriva rujeolei.

Cum se transmite rujeola?

Virusul rujeolei se transmite prin particulele de salivă eliminate de bolnav prin tuse sau strănut și care sunt apoi inhalate de persoanele din jur. Particulele de salivă pot să ajungă pe suprafețe atinse frecvent, unde virusul poate să trăiască 2 ore, timp suficient ca cineva să atingă locul respectiv și să se contamineze.

Bolnavul este contagios (poate transmite boala) înainte ca erupția specifică să apară, deci înainte să știm că are rujeolă!

Rujeola apare mai frecvent iarna și primăvara.

Virusul rujeolei este cel mai contagios virus cunoscut până în prezent. Virusul este atât de contagios, încât 9 din 10 persoane neimunizate care vin în contact cu un bolnav de rujeolă se vor îmbolnăvi. Practic, dacă copilul nu este vaccinat și intră în contact cu un bolnav, se va îmbolnăvi sigur.

În medicina anglo-saxonă, bolile de tip febră urmată de erupție cutanată sunt numerotate de la 1 la 6. Rujeola este boala numarul 1, din cauza contagiozității. Numărul 2 este scarlatina, numărul 3 este rubeola, numărul 4 boala Filatov, numărul 5 este boala obrajilor pălmuiți (eritemul infecțios) iar numărul 6 este roseola infantum.

Simptomele rujeolei

Perioada de incubație a rujeolei, adică timpul scurs de la contactul cu un bolnav până la primele simptome, este de 7-14 zile. Copilul este contagios cu 4 zile înainte de apariția primelor simptome și 4 zile după ce a apărut erupția specifică.

Primele simptome de rujeolă sunt nespecifice, ele pot să apară în majoritatea virozelor respiratorii:

• febra, de obicei are valori mari, chiar peste 40 de grade Celsius
• secreții nazale
• secreții oculare, ochi roșii cu aspect “plâns”
• tuse seacă frecventă

După 1-4 zile de la debutul febrei vor apărea semnele specifice de rujeolă:

• erupția rujeolică începe la cap și se extinde pe trunchi și apoi pe membre. Bubițele sunt mici, plate cu o culoare roșie intensă, la început. Ulterior, aceste leziuni se vor uni în pete mari, roșii si plate. Erupția durează 7-10 zile. După vindecarea erupției, pielea poate să aibă o nuanță maronie sau să se descuameze.
• petele Koplik sunt niste puncte roșii cu un centru alb care apar în interiorul obrajilor și sunt foarte specifice pentru rujeolă. Ele apar chiar înainte de erupție dar sunt rar observate la consult pentru că dispar foarte repede.

Imagini cu erupția din rujeolă puteți vedea aici.

Complicațiile rujeolei

Din păcate, rujeola evoluează grav, de multe ori. Se estimează că 1 din 4 bolnavi vor necesita spitalizare pentru că vor dezvolta complicații.

Complicațiile severe ale rujeolei sunt următoarele:

• pneumonie gravă
• laringo-traheo-bronșită
• otită medie
• diaree severă
• encefalită (inflamația creierului) care poate duce la comă și sechele grave ca paralizia
• ulcerația corneei care poate duce la orbire
• panencefalita subacută sclerozantă (PESS), apare la 1 din 600 de copii mici cu rujeolă și duce la deces

Chiar dacă pacientul se vindecă de rujeolă, acesta va rămâne mai multe luni cu o imunitate extrem de scăzută, situație care îl face foarte vulnerabil la alte infecții severe.

Diagnosticul rujeolei

Rujeola se diagnostichează, în marea majoritate a cazurilor, atunci când apare erupția specifică. Din păcate, semnele inițiale (febră, secreții nazale, etc) sunt lipsite de specificitate, așadar nu se poate bănui rujeola până când nu apar bubițele pe piele.

Medicul este obligat să întrebe părinții despre vaccinurile pe care le-a primit copilul (sau frații mai mari din casă), ori de câte ori are de-a face cu un micuț cu febră mare și erupție pe piele. În cazul copilului vaccinat antirujeolic, boala se exclude și ne vom orienta spre alte cauze ale simptomelor.

Există mai multe boli ale copilăriei care evoluează cu febră urmată de erupții pe piele: varicela, scarlatina, roseola, rubeola, boala gură mână picior și altele. Este important ca medicul să aibă experiența necesară pentru a nu confunda aceste boli cu rujeola.

Atunci când nu suntem 100% siguri, diagnosticul suspectat poate fi confirmat prin analiza sîngelui. Dozarea anticorpilor anti rujeolici de tip IgM este confirmarea infecției acute cu rujeolă.

Tratamentul rujeolei

Nu există un tratament care să vindece rujeola!

Este un lucru care trebuie să fie cunoscut de toți părinții. O dată ce boala s-a instalat, nu există medicamente care să oprească virusul rujeolic sau să-l elimine din corp.

Tot ce se poate face este să oferim tratament suportiv pacienților. Adică să ameliorăm, cât se poate, simptomele neplăcute sperând că organismul copilului va elimina singur virusul.

În tratamentul rujeolei necomplicate vom folosi:

• antitermice pentru febră. Se preferă paracetamolul. Febra trebuie măsurată corect și ținută sub control pentru că poate atinge valori foarte mari
• vitamina A pentru protecția ochilor
• hidratare suplimentară, orală sau intravenoasă

Antibioticele NU sunt utile în rujeolă, aceasta fiind o boală virală.

În cazul copiilor spitalizați cu complicații grave, tratamentele sunt complexe și se oferă în secții de terapie intensivă.

Cum prevenim rujeola?

Singura metodă de prevenire a rujeolei este vaccinarea.

Vaccinul antirujeolic a fost introdus din anii 60 în țările vestice și din anii 70 în România. Toți adulții născuți începând cu anul 1979 au fost vaccinați împotriva rujeolei începând cu vârsta de 9 luni. Vaccinul antirujeolic este unul dintre cele mai sigure vaccinuri existente în prezent și oferă protecție pe viață împotriva bolii.

În prezent, în România, vaccinul antirujeolic este inclus în vaccinul trivalent MMR (measles, mumps, rubella) cunoscut și ca vaccinul ROR. Vaccinul MMR protejează copilul de 3 boli: rujeolă, oreion și rubeolă.

Vaccinul MMR (ROR) se administrează copiilor la 1 an și la 5 ani (doza de rapel). Vaccinul se face la medicul de familie și este gratuit, conform schemei naționale de vaccinare din România.

Efectele adeverse posibile ale vaccinului ROR sunt: febră ușoară, durere la locul injecției, erupție cutanată.

În prezent, la data la care scriu acest articol, în România este declarată epidemie de rujeolă. Această situație tristă este cauzată de rata scăzută de vaccinare a copiilor care duce la reapariția unei boli care nu ar mai trebui să existe.

În perioada de epidemie de rujeolă, vaccinarea MMR va fi începută la vârsta de 9 luni, cu o primă doză de vaccin. La 1 an, copilul va primi a doua doză. Această strategie ne ajută să-i protejăm mai bine pe sugari, cei mai expuși riscului de complicații ale rujeolei.

În cazul în care un copil nevaccinat, care are peste 9 luni, a fost expus la un caz cunoscut de rujeolă, se poate face vaccinare de urgență, în primele 72 de ore de la contactul cu bolnavul confirmat. Această vaccinare după expunere reduce mult riscul de boală severă.

Vaccinul MMR (ROR) nu cauzează autism!

De reținut

1. Rujeola este o boală virală, extrem de contagioasă, care poate duce la complicații severe sau chiar deces.
2. Nu există un tratament specific care să vindece rujeola.
3. Singura metodă de prevenire a îmbolnăvirii de rujeolă este vaccinarea copiilor.

surse: https://www.chop.edu/conditions-diseases/rubeola-measles

Citiți și: Vaccinurile opționale pentru copii