Când încep copiii să vorbească?
Primele cuvinte ale copilului sunt întotdeauna așteptate cu mare emoție în familie, apariția vorbirii fiind o etapă importantă în dezvoltarea celor mici.
Am observat, în mulți ani de pediatrie, că discuțiile și comparațiile între copii pe tema vorbirii sunt foarte intense. În același timp, mulți părinți nu știu prea bine când și cât ar trebui să vobească un copil, în funcție de vârstă. Din acest motiv sunt multe familii îngrijorate deși copilul este ”în grafic” la capitolul vorbire, la fel cum există unele cazuri în care nu se conștientizează că cel mic ar trebui dus deja la un logoped.
În acest articol veți afla ce abilitați verbale ar trebui să aibe copiii mici, la fiecare vârstă în parte. Mă voi ocupa doar de copiii până în 3 ani, celor mai mărișori care se luptă cu r-ul, s-ul sau bâlbâiala, le voi dedica un alt articol.
Etapele dezvoltării vorbirii între 0 si 3 ani
Capacitatea de a vorbi ne definește ca oameni și este esențială pentru o dezvoltare sănătoasă. Vorbirea începe de la câteva luni de viață, cu strigăte și alte sunete și se perfecționează treptat, în anii care urmează, într-un ritm destul de previzibil.
Între copii pot exista diferențe și unora le va trebui mai mult timp ca să își dezvolte vorbirea decât altora. Este bine, totuși, să avem în vedere niște termene generale pe care copilul ar trebui să le bifeze în dezvoltarea vorbirii.
- La 6 luni: copilul ar trebui să țipe, să râdă, să gângurească. Începe să emită sunete, de regulă vocale (aa, oo) sau silabe simple (pa, ba, ma).
- La 1 an: repetă silabe (mamama, bababa, dadada), repetă sunete. Are un vocabular de 1-6 cuvinte simple (ham, apa, mama).
- La 18 luni: are un vocabular de 10-20 de cuvinte, imită cuvintele auzite, poate imita animale
- La 2 ani: are un vocabular de 50-100 de cuvinte, poate forma propoziții din minim 2 cuvinte, poate cere lucruri pe nume, poate pune întrebări
- La 3 ani: are un vocabular de 300-500 de cuvinte, întreabă ”de ce, cine, ce?”, formează propoziții din mai multe cuvinte, leagă propozițiile între ele, folosește pronume ”eu, tu”, adjective ”mic, cald, tare”, pluralul
Devoltarea capacității de vorbire nu trebuie confundată cu ceea ce înțelege copilul atunci când i se vorbește. Este foarte bine dacă cel mic înțelege ce îi spuneți dar este necesar să și vobească, la rîndul lui.
Întârzierea în dezvoltarea vorbirii
Cu toții am auzit expresiile: ”fiecare în ritmul lui” sau ” fiecare copil este diferit”, mai ales când vine vorba despre dezvoltarea psiho-intelectuală. Este un lucru incontestabil că cei mici se dezvoltă în ritmul propriu, dar, în același timp, nu trebuie uitate niște cerințe minime care ar trebui bifate la anumite vârste.
În tabelul de mai sus puteți vedea ce achiziții verbale minime este de așteptat să aibă un copil de 1, 2 sau 3 ani. Specialiștii acceptă un decalaj de câteva luni ”întârziere”, după care se recomandă monitorizarea copilului.
În cazul în care au trecut mai mult de 6 luni de când copilul ar fi trebuit să aibă abilitățile verbale menționate mai sus, este bine să cereți sfatul unui specialist, fie pediatrului copilului sau unui logoped.
Evaluarea realistă a copilului trebui făcută în familie, părinții sunt cei care pot spune exact câte cuvinte rostește un copil, dacă poate forma o propoziție, pune întrebări, etc.
În următoarele cazuri este obligatoriu să cerem părerea unui specialist:
- Copilul are 18 luni dar nu spune nici un cuvânt, nu imită sunetele auzite, nu repetă silabe
- Copilul are 2 ani dar are un vocabular de mai puțin de 20 de cuvinte, nu încearcă să repete cuvintele auzite, nu poate lega două cuvinte între ele
- Copilul are 3 ani dar are un vocabular de sub 100 de cuvinte, nu pune întrebări, nu poate forma propoziții, nu poate fi înțeles de familie cînd vorbește
Cum stimulăm acasă vorbirea copilului?
Oricât de natural ar părea, procesul de învățare a vobirii este influențat foarte mult de mediul în care copilul crește.
Felul în care familia comunică cu copilul, încă din perioada de bebeluș, este decisiv. Un copil cu care se comunică adecvat va vorbi mult mai repede și mai bine decât un copil care crește într-o familie care nu îl stimulează să vorbească.
Chiar dacă pare ciudat, vorbitul cu bebelușul este esențial pentru așezarea bazelor solide ale limbajului de mai târziu. De aceea este recomandat ca stimularea vorbirii să înceapă cât mai devreme.
În funcție de vârsta celui mic, putem stimula vorbirea copilului în mai multe feluri:
Stimarea vorbirii de la naștere la 6 luni
- priviți copilul în ochi cînd vorbiți cu el
- cântați-i cântecele plăcute
- descrieți cu voce tare activitățile pe care le faceți cu bebelușul (”acum mama te schimbă”, ”mergem să pregătim biberonul’, ”ne pregătim pentru baie”, etc)
- repetați sunetele facute de bebeluș
Stimularea vorbirii între 6 si 12 luni
- începeți să vă uitați în cărticele pentru copii și descrieți cu voce tare imaginile
- arătați copilului obiecte sau animale și numiți-le
- jucați-vă ”cucu-bau” sau alte jocuri pentru bebeluși
- nu îi mai oferiți suzeta decât la somn și pregătiți-vă să o eliminați complet la 1 an. Puteți citi mai multe despre acest subiect în articolul Suzeta este bună sau rea.
Stimularea vorbirii între 12 luni și 18 luni
- corectați, cu blândețe, cuvintele rostite greșit de copil
- vorbiți corect, nu folosiți diminutive, pentru ca cel mic să poată imita un limbaj adecvat
- cântați împreună cântece, spuneți poezii simple
- folosiți cărți care scot sunete
- citiți-i povești înainte de somn
- puneți-i copilului întrebări
Stimularea vorbirii între 18 luni și 2 ani
- limitați timpul petrecut de copil în fața ecranelor (TV, mobil, laptop) la maxim 30 de minute zilnic
- repetați cuvintele în propoziții diferite ”Pisica miaună”, ”Pisica mănâncă pește”, ”Pisica a fugit de câine”. Repetiția este mama învățării.
- puneți copilul să vă arate părțile corpului său, fructele sau legumele pe care le indicați
- faceți o rutină din a citi povești copilului
Stimularea vorbirii între 2 și 3 ani
- vorbiți cât mai mult cu copilul în orice context
- completați propozițiile scurte ale copilului cu mai multe cuvinte
- folosiți numele copilului când vorbiți cu el pentru a-i atrage atenția
- puneți-i multe întrebări și aveți răbdare cu el cînd încearcă să răspundă
- citiți-i zilnic și discutați despre poveștile citite
- aveți și mai multă grijă să limitați timpul în fața ecranelor
- expuneți copilul la alți copii care vorbesc deja mai bine
O altă metodă extrem de eficientă de a stimula vorbirea copilului este frecventarea timpurie a creșei sau grădiniței. Chiar dacă la noi în țară există obiceiul de a ține copiii acasă până după 3 ani, cu bunici sau alte persoane, acest lucru nu este în avatajul copilului.
Studiile arată că intrarea rapidă în colectivitatea de copii va face copilul să vorbească mai bine, să învețe mai ușor scrisul și cititul și să aibe rezultate școlare mai bune, mai târziu.
De ce unii copii vorbesc mai târziu?
Întârzierea în dezvoltarea vorbirii poate, adesea, să fie doar o particularitate a copilului și nu semnul unei afecțiuni care necesită tratament.
Este bine, totuși, să cerem sfatul unui specialist atunci cînd sesizăm că lucrurile nu sunt în grafic pentru a exclude alte motive de întârziere a vorbirii cum sunt:
- probleme de auz: un copil care nu aude bine va avea dificultăți în învățarea vorbirii
- lipsa stimulării adecvate din partea familiei
- prea mult timp petrecut în fața ecranelor
- tulburări din spectrul autist
- deficiențe intelectuale
- probleme neurologice (paralizie cerebrală, distrofie musculară, etc.) sau boli genetice (sindrom Down, etc.)
- fren lingual scurt: poate face pronunția anumitor sunete imposibilă (d, z, s, l, r)
Aproximativ 10-20% dintre copii sunt în situația de a avea întârzieri în dezvoltarea vorbirii, mai afectații fiind băieții. De multe ori acest întârzieri se rezolvă de la sine, în alte situații este nevoie de intervenția unui logoped care poate ajuta eficient copilul.
În general, terapiile logopedice încep în jurul vârstei de 3 ani dar se poate merge cu copilul la logoped și mai repede, începând cu vârsta de 1 an.
Atenție, ideea că un copil care crește într-o familie biligvă va vorbi mai târziu este un mit. Copiii care sunt expuși la două limbi trebuie să aibă aceleași achiziții verbale ca ceilalți, chiar dacă amestecă cuvintele din cele 2 limbi.
De reținut
- Un copil ar trebui să poate spune câteva cuvinte simple la 1 an, cel puțin 50-100 de cuvinte la 2 ani si minim 200-500 de cuvinte la 3 ani
- Stimularea vorbirii acasă, zilnic, este extrem de importantă, încă din perioada de bebeluș.
- Cereți sfatul unui specialist dacă copilul a depășit cu 6 luni vârstele din tabel și nu are achizițiile verbale menționate. S-ar putea să fie vorba de o întârziere a vorbirii care necesită intervenție.
surse:
https://www.nhs.uk/conditions/baby/babys-development/play-and-learning/help-your-baby-learn-to-talk
https://www.healthline.com/health/speech-delay-3-year-old-2
Citiți și: Dezvoltarea motorie a copilului